Recorduri de căldură în România. Când au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi pe teritoriul țării noastre

NASA și Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din Statele Unite au indicat că 16 dintre cei mai fierbinți 17 ani din istorie au fost în acest început de secol. Măsurătorile directe ale temperaturii au început în 1880, însă cercetările științifice relevă că ultima oară când lumea a fost egal de afectată s-a întâmplat în urmă cu aproximativ 115.000 de ani și că Terra nu a experimentat niveluri atât de ridicate de dioxid de carbon în atmosferă timp de patru milioane de ani.

Recorduri de căldură

În România, vara anului trecut a fost a treia cea mai caldă din 1961, cu o valoare termică pozitivă de 2 grade Celsius față de media sezonului. Temperaturile ridicate asociate cu o cvasiinexistentă a precipitațiilor punând reale probleme. De altfel, în ultimele două dcenii, s-au consemnat recorduri termice zilnice, lunare, anuale sau sezoniere, fiecare dintre ele doborând maximele înregistrate anterior. În vara lui 2022, a fost emis cel de-al doilea cel mai timpuriu cod roșu de caniculă în țara noastră. Cea înaltă valoare a temperaturii aerului a fost de 39,8 grade și s-a înregistrat la Săcuieni județul Bihor. În Capitală, vârful termic a atins 36,2 grade și a fost datat 30 iunie.

Există unele recorduri de căldură care se încpățânează să reziste de mai bine de 135 de ani. De-a lungul timpului cele mai tari valuri de căldură au fost în 1946, 2007, 2012 și 2015.

Iată o statistică privitoare la aceste perioade uimitor de fierbinți, despre locurile unde s-au consemnat cel puțin zece zile la rând mai mult de 35 de grade și nopțile în care temperatura nu a scăzut sub 27 de grade. De asemenea, au fost date publicității date referitoare la cele mai toride zile de la final de secol XIX.

Scurt istoric

Cele mai dure valuri de căldură au fost în anii 1916, 1946, 1951, 1987, 2000, 2007, 2012 și 2015, depășindu-se la multe stații meteorologice din țară valoarea de 40 de grade. La Giurgiu și Turnu Măgurele au fost peste 100 de zile cu maxime depășind 30 de grade în 2012, un an care a doborât multe recorduri de acest fel.

Căldura sufocantă aduce și nopți în care afară nu se răcește suficient. În iulie 2007 au fost nopți cu minime de peste 27 de grade, la Cernavodă și Călărași, iar în 1924, la Sulina, au fost nu mai puțin de 90 de nopți cu minime de peste 20 de grade.
Primul record românesc de temperatură cunoscut a fost de 42,8 grade, în vara lui 1896, la Giurgiu, un vârf termic care a rezistat 20 de ani, fiind depășit ulterior cu o zecime de grad. Trei decenii mai târziu recordul avea să fie localizat la Strehaia, cu o temperatură de 43,5 înregistrată în luna septembrie 1946, an extrem de secetos și care a determinat un dezastru agricol.

În anul 2007, valul de căldură din iulie a fost unul dintre cele mai dăunătoare, în câteva locuri numărul de zile consecutive cu maxime de peste 35 fiind de 10. S-au înregistrat 44,3 grade la Calafat, cea mai ridicată temperatură înregistrată în țară din ultimii 56 de ani.

Un secol care nu va ieși din zodia focului

În secolul actual, mai exact în anul 2012, s-au succedat mai multe valuri de căldură. Au fost nopți în care minimele au depășit 25 de grade, iar în multe locuri termometrele au indicat valori diurne de peste 40 de grade, culminând cu 43,5 grade la Giurgiu.
2015 a fost, de asemenea, unul dominat de călduri excesive, cu diverse intensități în fiecare dintre lunile iunie, iulie, august și septembrie, cu un maxim la final de luna lui Cuptor. În a doua jumătate a lui septembrie au fost temperaturi de peste 37 de grade în Banat.

Stația meteorologică de la Ion Sion, județul Brăila, unde s-a înregistrat în august 1951 maxima națională absolută de 44,5, nu mai există din 1960. În aceeaşi zi, în alte două localităţi din Bărăgan: Amara şi I.C.Frimu, astăzi Valea Argovei, maximele s-au apropiat, la numai o jumătate de grad de cea absolută, înregistrându-se 44 de grade Celsius.

De caniculă nu au scăpat nici zonele montane. temperaturi foarte ridicate fiind consemnate la Predeal (33), Păltiniș (31), Sinaia, cota 1500 (30) și la Vf. Omu (22). În cele mai calde nopți de vară minimele au fost de 19 grade la Predeal și 11 la Sinaia.
Cele mai toride luni din ultimii 15 ani în țară au fost: iulie din anii 2007, 2012 și 2015, precum și august din 2012, 2015 și 2018. De pildă, în iulie 2012 la Drobeta Turnu Severin media lunară a fost de 27,3, iar în 16 zile s-au depășit 35 de grade.

Noul mileniu a debutat cu veri dogoritoare

Se pune întrebarea dacă verile de acum câteva decenii erau mai sufocante. Da, este răspunsul multora dintre cei care acum sunt cel puțin sexagenari și au prins anii ‘60 și ‘70. Iar datele ANM le dau dreptate: ca exemplu, nouă dintre cele mai calde luni august din ultimii 60 de ani au fost după anul 2000, în timp ce lunile cele mai reci au fost toate înainte de 1988.
Atunci când se vorbește de luna iulie, cele mai calde patru din ultimii 60 de ani au fost în ultimele două decenii, iar la capitolul cele mai reci zece luni iulie din aceeași perioadă, de asemenea, toate au fost înainte de anul 1987.

Ce sunt și de unde vin “talazurile” de căldură

Valurile caniculare se produc când pe teritoriul României vin și staționează zile întregi mase de aer tropical din nordul Africii sau din zona Arabiei. Alte țări au definiții diferite ale unui val de căldură, în funcție de caracteristicile climatice generale ale locului.
În intervalele în care temperaturile sunt ridicate atât noaptea, cât şi ziua, iar amplitudinea termică noapte/zi este redusă, vorbim despre caniculă în țara noastră. Mai precis, temperaturile maxime ating sau depăşesc 35°C în cursul zilei şi se situează în jurul a 20°C sau peste acest prag, noaptea.

„În cazul nostru, avem de-a face cu o creștere a numărului de valuri de căldură, mai ales în zonele de sud și vestul extrem și această creștere este semnificativă statistic în ultimele decenii și se va amplifica în viitor, cel puțin așa ne arată experimentele numerice. Evident că și ele dau diverse magnitudini ale creșterii, dar este clar că va fi creștere și va fi cu atât mai accelerată cu cât avem un scenariu cu emisii ridicate și cu cât mergem mai mult spre finalul acestui secol. În orașe, temperaturile sunt în general semnificativ mai mari decât în localitățile rurale apropiate, din cauza insulei de căldură a orașului, materialele, clădirile, faptul că solul este acoperit de asfalt, toate lucrurile fac dintr-un oraș o zonă unde valul de căldură este amplificat și temperaturile care apar ca înregistrate nu mai sunt relevante ca impact real al stresului termic”, afirmă cercetătorul climatolog, Roxana Bojariu.